"Am nevoie de o cameră de mediu răcită cu aer sau cu apă?" sună ca o întrebare simplă despre echipament.
În practică, de obicei este o cerință de test și o întrebare despre facilități.
O cameră cu temperatură constantă și umiditate, o cameră convențională cu temperatură ridicată/joasă și o cameră cu schimbare rapidă de temperatură pot folosi toate refrigerare mecanică, dar nu impun neapărat aceeași cerință sistemului de refrigerare. Rata necesară de schimbare a temperaturii, sarcina DUT, căldura activă și profilul de funcționare pot fi foarte diferite.
Această diferență contează pentru că o cameră ambientală nu face ca căldura să dispară.
În timpul răcirii, sistemul de refrigerare elimină căldura din spațiul de testare și o respinge în altă parte. Un condensator răcit cu aer transferă această căldură aerului înconjurător. Un condensator răcit cu apă îl transferă într-un circuit cu apă de răcire.
Așadar, înainte de a alege între o cameră de testare ambientală răcită cu aer și cea răcită cu apă, începe cu trei întrebări:
Ce presupune testul?
Cât de solicitantă este sarcina de refrigerare?
Cum poate facilități să respingă căldura rezultată?
Nu există un răspuns universal bazat doar pe volumul camerei sau pe temperatura minimă.
Camere răcite cu aer vs răcite cu apă: Răspunsul scurt
Răcirea cu aer este folosită frecvent atunci când sarcina de refrigerare a camerei poate fi gestionată eficient printr-un condensator răcit cu aer, iar camera de instalare are o capacitate adecvată de ventilație și HVAC.
Răcirea cu apă devine atractivă atunci când sarcina de refrigerare este mai solicitantă sau când transferul căldurii condensatorului către sistemul de apă al unei facilități este mai practic decât eliberarea acesteia direct în laborator.
La ITM-LAB, răcirea cu aer este folosită frecvent pentru camerele cu temperatură constantă și umiditate, precum și pentru camerele convenționale la temperaturi înalte/joase. Pentru seria KTB cu schimbări rapide de temperatură, răcirea cu apă este în general preferată deoarece aceste sisteme sunt proiectate pentru rate mai rapide de încălzire și răcire.
Aceasta este o abordare de inginerie de produs — nu o regulă universală care ar trebui aplicată fiecărei camere de mediu.
| Încălzirea condensatorului merge la | Aer din cameră | Circuit de răcire |
| Dependența principală a facilității | Ventilație / HVAC | Infrastructură de răcire a apei |
| Conexiunea apei de răcire | Normal nu este necesar | Required |
| Respingerea directă a căldurii în cameră | Mai important de evaluat | Mai multă căldură adusă de apă |
| Instalare | De obicei mai simplu | Necesită planificare pe malul apei |
| Preocupare principală pe partea condensatorului | Flux de aer și căldură în cameră | Condiții de apă și transfer de căldură |
| Camere multiple | Sarcina combinată HVAC | Capacitate combinată a sistemului de apă |
| Decizia finală | Test + cameră + facilitate | Test + cameră + facilitate |
Punctul important este că metoda de răcire face parte din configurația camerei, nu o calificare de performanță în sine.
Mai întâi, înțelege unde se duce căldura
Considerați un ansamblu electronic alimentat în interiorul unei camere în timpul unei tranziții de răcire.
Sistemul de refrigerare poate gestiona masa termică a DUT-ului, masa corpului de iluminat, căldura care pătrunde prin structura camerei și căldura generată continuu de produsul de operare.
Tot acea căldură trebuie în cele din urmă să părăsească sistemul de refrigerare.
Cu o cameră răcită cu aer:
DUT + Spațiu de Testare → Sistem de Refrigerare → Condensator → Aer din Cameră
Cu o cameră răcită cu apă:
DUT + Spațiu de testare → Sistemul de Refrigerare → Condensator → Apă de răcire → Facilități de Respingere a Căldurii
Aceasta este diferența de bază dintre cele două abordări.
Este, de asemenea, motivul pentru care această facilitate merită să fie în discuția despre selecția camerei.
Cum respinge căldura o cameră de mediu răcită cu aer
Un condensator răcit cu aer folosește fluxul de aer peste un schimbător de căldură pentru a respinge căldura din circuitul de refrigerare.
Avantajul instalării este simplu: un circuit dedicat condensator-apă este de obicei inutil.
Pentru multe aplicații convenționale de testare de mediu, aceasta face ca răcirea cu aer să fie o soluție practică.
La ITM-LAB, răcirea cu aer este folosită frecvent pentru camere de temperatură și umiditate GDJS și GDW temperaturi înalte/scăzute Chambers. Configurația de șoc termic CTS-100L discutată pentru acest proiect este, de asemenea, răcită cu aer.
Dar "nu este nevoie de apă de răcire" nu înseamnă "nu e nevoie de facilități".
Condensatorul încă eliberează căldură în mediul de instalare.
Asta înseamnă că camera trebuie evaluată pentru ventilație adecvată, condiții ambientale, spațiu pentru condensator și capacitate HVAC.
Contează și unde ajunge aerul cu descărcare caldă. Un joc slab sau recircularea aerului fierbinte al condensatorului poate crea un mediu de funcționare mai puțin favorabil în jurul mașinii.
Pentru o cameră răcită cu aer, camera devine practic parte a sistemului de respingere a căldurii.
Cum respinge căldura o cameră de mediu răcită cu apă
Un condensator răcit cu apă transferă căldura sistemului de refrigerare într-un circuit cu apă de răcire, în loc să respingă cea mai mare parte a căldurii condensatorului direct în cameră.
Acest lucru poate fi avantajos atunci când sarcina de refrigerare este mai solicitantă sau când eliberarea directă de căldură în laborator este dificilă de gestionat.
Compromisul este infrastructura.
Facilitatea trebuie acum să furnizeze apă de răcire adecvată și, în cele din urmă, să respingă căldura transportată de acea apă.
În funcție de configurația și facilitățile camerei, acest lucru poate implica cerințe pentru:
temperatura apei, debitul, presiunea, aranjamentul conductelor, calitatea apei și capacitatea externă de respingere a căldurii.
Un circuit de apă pentru instalații, un turn de răcire sau un răcitor pot face parte din instalație.
Prin urmare, răcirea cu apă nu elimină cerința facilității.
Mută o parte din problema respingerii căldurii din sistemul de aer din cameră în sistemul de apă.
Metoda de răcire nu este aceeași cu performanța de răcire
Aceasta este una dintre cele mai importante diferențe atunci când compari ofertele camerelor de mediu.
Metoda de răcire descrie modul în care se respinge căldura condensatorului.
Intervalul de temperatură descrie locul unde este proiectată să funcționeze camera.
Rata de schimbare a temperaturii descrie cât de repede se schimbă temperatura într-o condiție definită.
Capacitatea de refrigerare provine din designul complet al sistemului.
Aceste specificații interacționează, dar nu sunt interschimbabile.
O cameră răcită cu apă nu este automat mai rapidă doar pentru că folosește răcire cu apă.
De asemenea, o cameră răcită cu aer nu ar trebui tratată automat ca un sistem cu performanțe mai scăzute.
Întrebarea utilă de cumpărare este:
Poate această configurație exactă a camerei să îndeplinească profilul de testare necesar cu DUT-ul efectiv în interior?
Asta ar trebui să răspundă specificația de performanță.
Cum abordează ITM-LAB de obicei răcirea cu aer versus apă
Există un tipar util în aplicațiile reale în cameră, dar ar trebui înțeles ca o abordare inginerească, nu ca un prag universal.
Pentru camerele ITM-LAB cu temperatură constantă și umiditate și pentru camerele convenționale de temperatură înaltă/joasă, răcirea cu aer este folosită frecvent.
Aceste aplicații diferă în general de testarea rapidă a schimbărilor de temperatură, unde camera este nevoită în mod deliberat să se deplaseze printr-un interval mare de temperatură la o rată specificată.
Pentru seria KTB cu schimbări rapide de temperatură, ITM-LAB preferă în general răcirea cu apă deoarece sistemul este proiectat pentru a fi mai rapid ratele de încălzire și răcire.
Diferența nu este pur și simplu:
Cameră mică vs cameră mare
sau:
−40°C vs −70°C.
Distincția mai utilă este sarcina pe care sistemul de refrigerare i se cere să îl îndeplinească.
De aceea, tipul camerei, rata necesară a rampei, sarcina de testare și facilitatea ar trebui revizuite împreună înainte ca configurația condensatorului să fie finalizată.
Studiu de caz: Ce îți spune cu adevărat o specificație KTB Ramp-Rate
Seria KTB oferă un bun exemplu de ce acest lucru contează.
O cameră de ciclu termic liniar ITM-LAB KTB-1000L 5K cu referință are un spațiu de testare de 1000 L și este configurată pentru schimbări rapide de temperatură.
Mai important, specificația sa de tip ramp-rate nu este doar un număr principal.
Pentru configurația de referință, performanța este definită în jurul unui interval specific de temperatură și a unei sarcini de aluminiu de 50 kg.
Sistemul de refrigerare este răcit cu apă.
Exemplu KTB-1000L / 5K
| Parametru | Configurație definită |
|---|---|
| Spațiu de lucru | 1000 L |
| Dimensiuni interne | 1000 × 1000 × 1000 mm |
| Intervalul de temperatură al camerei | −70°C până la +180°C |
| Interval de rampă definit | −40°C până la +85°C |
| Specificația rampei | 5°C/min cu toleranță specificată |
| Sarcina de testare | 50 kg aluminiu |
| Configurația condensatorului | Răcit cu apă |
| Tip condensator | Cartuș și tub |
Acest lucru este mult mai util decât o specificație care spune doar:
5°C/min
Pentru că cumpărătorul poate vedea baza din spatele numărului.
Dacă un alt furnizor oferă aceeași rată nominală, mai multe întrebări mai necesită răspuns:
Ce interval de temperatură a fost folosit?
Era camera goală?
Ce încărcătură era înăuntru?
Unde era măsurată temperatura?
Cum era calculată tariful?
Ambele camere pot indica "5°C/min" fără a descrie neapărat condiții de testare echivalente.
Ce dovedește — și ce nu — exemplul KTB
Carcasa KTB este un exemplu real de sistem de schimbare rapidă a temperaturii care folosește răcire cu apă în condiții de performanță definite.
Nu înseamnă:
1000 L = răcire cu apă
sau:
5°C/min = răcire cu apă
sau:
−70°C = răcire cu apă
Aceste scurtături elimină prea mult din contextul ingineresc.
Exemplul KTB arată de fapt că o cerință de schimbare rapidă a temperaturii poate impune o cerere substanțială asupra sistemului termic și de refrigerare, iar ITM-LAB preferă în general răcirea cu apă pentru seria KTB datorită sarcinii sale mai rapide de încălzire și răcire.
Acesta este un principiu de cumpărare mult mai util decât încercarea de a crea un prag universal pornind de la o singură specificație.
Un alt exemplu: unde răcirea cu aer este folosită frecvent
Acum compară KTB cu echipamentele convenționale de testare a mediului.
ITM-LAB folosește frecvent răcire cu aer pentru camerele cu temperatură constantă și umiditate, precum și pentru camerele cu temperaturi înalte/joase.
Configurația CTS-100L discutată aici este, de asemenea, răcită cu aer.
Acestea sunt sisteme diferite care deservesc profiluri de testare diferite.
Concluzia importantă nu este:
Răcirea cu aer este pentru mașini simple.
Nici nu este:
Răcirea cu apă este pentru mașini avansate.
În schimb:
Sarcinile diferite ale camerei pot duce la soluții diferite de respingere a căldurii.
Un sistem răcit cu aer poate fi complet adecvat atunci când designul și condițiile de funcționare a refrigerării susțin performanța necesară, iar mediul de instalare poate suporta căldura condensatorului.
Greutatea DUT nu este aceeași cu încărcătura termică DUT
Camera în sine este doar o parte a sistemului termic.
Ia în considerare două DUT-uri.
DUT A: 30 kg, nemotorizat.
DUT B: 30 kg, motorizat și eliberând 800 W în timpul testului.
Masa lor este identică.
Efectul lor asupra camerei nu este.
DUT-ul pasiv introduce masă termică care trebuie încălzită sau răcită.
DUT-ul alimentat introduce masă termică și continuă să adauge căldură în timp ce sistemul de refrigerare încearcă să răcească camera.
Corpurile de iluminat adaugă mai multă masă termică. Geometria probei poate obstrucționa fluxul de aer. Mai multe specimene pot schimba ambele efecte.
De aceea:
Masa DUT ≠ sarcina termică DUT.
Pentru testarea motorizată, oferiți producătorului camerei generarea maximă de căldură în partea relevantă a profilului de temperatură, ori de câte ori este posibil.
[ Cum să dimensionezi o cameră de testare de mediu pentru DUT-ul tău]
Fluxul intern de aer și răcirea condensatorului sunt probleme diferite
O altă greșeală frecventă este să tratezi răcirea condensatorului și fluxul de aer în spațiul de testare ca fiind aceeași problemă.
Nu sunt.
În interiorul camerei:
DUT → Evaporator de → de aer cu cameră de circulație
Pe partea sistemului de refrigerare:
Circuit de refrigerare → condensator → aer din cameră sau apă de răcire
Trecerea la răcirea cu apă nu rezolvă fluxul slab de aer în jurul probei.
Un DUT mare poate bloca circulația și poate afecta distribuția temperaturii sau răspunsul DUT chiar și atunci când sistemul de refrigerare are o respingere suficientă a căldurii pe partea condensatorului.
De aceea, dimensiunile DUT, orientarea și volumul camerei ocupate trebuie totuși verificate independent.
[ Cât spațiu în cameră ar trebui să ocupe proba ta de test?]
De ce Ramp Rate Schimbă Discuția
O cameră destinată în principal expunerii la temperatură sau condiționării în stare staționară nu face exact aceeași treabă ca o cameră proiectată să se miște repetat printr-un interval mare de temperatură la 5°C/min, 10°C/min sau 15°C/min.
Pe măsură ce tranziția necesară devine mai solicitantă, întregul sistem termic devine mai important.
Aceasta include:
Capacitatea de refrigerare, capacitatea încălzitorului, fluxul intern de aer, sarcina DUT, masa corpului de iluminat, căldura activă și respingerea căldurii condensatorului.
De aceea, seria KTB de schimbări rapide de temperatură a ITM-LAB este tratată diferit față de aplicațiile convenționale GDW sau GDJS atunci când se ia în considerare configurația de răcire.
Dar tipul condensator nu ar trebui niciodată folosit ca substitut pentru datele reale de performanță.
Dacă ai nevoie de 10°C/min cu un DUT încărcat, specifică exact asta.
Nu presupune:
Răcit cu apă = capacitate de 10°C/min.
Întreabă dacă camera selectată poate livra viteza necesară cu încărcătura ta și peste intervalul de temperatură dorit.
[ 5°C/min vs 10°C/min vs 15°C/min Rata de creștere a temperaturii]
Înainte să alegi aer sau apă, parcurge locul de instalare
Camera poate îndeplini cerința de testare și totuși nu se potrivește bine cu clădirea.
Pentru un sistem răcit cu aer, uită-te la încăpere.
Unde va evacua aerul condensatorului?
Este suficientă ventilație?
Poate sistemul HVAC să gestioneze camera în condiții de funcționare solicitante?
Există spațiu suficient în jurul condensatorului?
Vor funcționa alte camere sau echipamente de generare a căldurii în apropiere?
Pentru un sistem răcit cu apă, uită-te mai bine la infrastructura de apă.
Este disponibilă apă de răcire adecvată?
Ce temperatură de aprovizionare poate oferi facilitatea?
Ce debit și presiune sunt disponibile?
Unde merge apa de întoarcere?
Cum va respinge în cele din urmă facilitatea acea căldură?
Aceste întrebări ar trebui răspunse înainte de instalare—nu după sosirea camerei.
O singură cameră poate fi în regulă. Patru poate fi o problemă diferită a facilității.
O singură cameră răcită cu aer poate funcționa confortabil într-un laborator deja condiționat.
Patru camere care rulează simultan profiluri solicitante pot crea o cerință HVAC foarte diferită.
Întrebarea se schimbă din:
Poate camera să suporte această mașină?
Către:
Poate facilitatea să gestioneze căldura combinată a condensatorului din toate camerele de operare?
Aceasta nu înseamnă că mai multe camere necesită automat răcire cu apă.
Dacă camera are suficientă capacitate HVAC și de ventilație, răcirea cu aer poate fi totuși complet practică.
Dar dacă respingerea directă a căldurii din cameră devine dificil de gestionat și există o infrastructură adecvată de răcire a apei, configurațiile răcite cu apă pot deveni mai atractive.
Planifică pentru laboratorul pe care îl construiești
Planificarea facilității ar trebui să ia în considerare și ce urmează.
Un laborator poate cumpăra astăzi o cameră și poate adăuga mai multe în următorii ani.
Dacă această extindere este deja probabilă, o eventuală respingere a căldurii în viitor merită luată în considerare înainte ca utilitățile de astăzi să fie finalizate.
Pentru echipamentele răcite cu aer, asta înseamnă să te uiți în avans la HVAC și capacitatea de ventilație a camerelor.
Pentru echipamentele răcite cu apă, înseamnă să iei în considerare capacitatea viitoare a sistemului de apă și a echipamentului său de respingere a căldurii.
O soluție convenabilă pentru o singură mașină nu este automat cea mai bună strategie de infrastructură pentru un laborator de testare în expansiune.
Răcirea cu apă face ca o cameră să fie mai rapidă?
Răcirea cu apă singură nu definește rata de schimbare a temperaturii camerei.
Performanța rampei depinde de întregul sistem și de condiția de testare.
Aceasta poate include designul refrigerării, volumul camerei, intervalul de temperatură, masa DUT, masa instalațiilor, căldura activă, fluxul intern de aer, strategia de control și metoda de măsurare.
Exemplul KTB ilustrează bine acest punct.
Cifra sa de 5°C/min este semnificativă deoarece este asociată cu o condiție de testare definită, nu prezentată ca un număr de marketing izolat.
Așa că, în loc să întrebi:
Este o cameră răcită cu apă mai rapidă?
Întreabă:
Ce performanță la schimbarea temperaturii obține această configurație exactă cu DUT-ul meu pe intervalul de temperatură necesar?
Aceasta este o întrebare mult mai bună pentru RFQ.
Ce schimbări în întreținere?
Niciuna dintre metode de răcire nu necesită întreținere.
Cu un condensator răcit cu aer, atenția de întreținere tinde să rămână pe partea de aer: menținerea suprafețelor de schimb de căldură curate, prevenirea acumulării de praf și menținerea unui flux neobstrucționat de admisie și evacuare.
Cu un condensator răcit cu apă, întreținerea se mută spre circuitul de apă. Calitatea apei, detarzarea sau încurcătura, starea debitului, conexiunile conductelor și inspecția scurgerilor devin relevante, împreună cu orice echipament al facilității care susține sistemul de răcire.
Prin urmare, răcirea cu apă nu elimină mentenanța.
Schimbă ce trebuie întreținut și ce sisteme de facilități sunt implicate.
Compară costul de instalare, nu doar prețul camerei
Răcirea cu aer poate simplifica instalarea, deoarece conductele dedicate condensorului pentru apă nu sunt necesare.
Dar camera tot trebuie să facă față căldurii condensatorului.
Răcirea cu apă poate reduce eliberarea directă de căldură în laborator, dar poate necesita conducte de apă și infrastructură externă de respingere a căldurii.
Care opțiune este mai economică depinde foarte mult de facilitate.
Un laborator cu un circuit de răcire adecvat existent pornește dintr-o poziție foarte diferită față de o facilitate care ar trebui să instaleze unul special pentru cameră.
De asemenea, o cameră răcită cu aer poate deveni un proiect de facilități mai ample dacă este necesară o capacitate HVAC suplimentară.
Pentru scopuri de cumpărare, comparați:
Camera + Infrastructura facilității + Mediul de operare
—nu doar citatul din cameră.
Foaie de parcurs pentru selecția camerelor răcite cu aer vs răcită cu apă
Un proces de selecție fiabil începe cu testul.
Ce ar trebui să trimiți producătorului camerei?
Nu trebuie să decizi dacă este răcit cu aer sau cu apă" înainte de a contacta producătorul.
În multe cazuri, metoda de răcire trebuie aleasă după ce cerințele de testare și condițiile de instalare sunt înțelese.
O RFQ utilă oferă patru grupuri de informații:
| Informații | Ce să oferi |
|---|---|
| Profil de test | Intervalul de temperatură, rata de rampă/tranziție, timpul de locuire, secvența de încălzire/răcire, standardul aplicabil |
| DUT | Dimensiuni, greutate, cantitate, greutatea instalației, condiția motor/nemotorizată |
| Sarcina termică | Generarea maximă de căldură în timpul testării, dacă este alimentată |
| Facilități | Condiții ambientale, numărul de camere planificate, informații despre HVAC/ventilație, disponibilitatea apei de răcire, alimentarea electrică |
Pentru testarea rapidă a schimbărilor de temperatură, spuneți-ne și dacă rata necesară de rampă trebuie atinsă cu DUT-ul încărcat.
Dacă există apă de răcire disponibilă, furnizează temperatura, debitul și presiunea apei dacă deja le cunoști.
Dacă nu cunoști încă aceste valori, nu este un motiv să amâni evaluarea inițială.
Trimite ce ai. Condițiile lipsă pot fi identificate în timpul configurării.
Întrebări frecvente
Este mai bună o cameră de mediu răcită cu aer sau cu apă?
Niciuna nu este universal mai bună. Răcirea cu aer este de obicei practică pentru camerele convenționale de mediu, atunci când încăperea poate suporta căldura condensatorului. Răcirea cu apă poate fi preferabilă pentru sarcini de refrigerare mai solicitante sau pentru transferul căldurii condensatorului către un sistem de apă al facilității. Camera propriu-zisă și facilitatea stabilesc răspunsul.
De ce preferă ITM-LAB răcirea cu apă pentru camerele de schimbare rapidă a temperaturii KTB?
Seria KTB este proiectată pentru rate mai rapide de încălzire și răcire decât camerele convenționale de expunere la mediu. Prin urmare, ITM-LAB preferă în general răcirea cu apă pentru această serie ca parte a designului general de refrigerare și respingere a căldurii. Rata de rampă necesară și sarcina reală trebuie totuși definite la selectarea unei configurații.
Camerele de temperatură și umiditate ale GDJS sunt răcite cu aer?
Răcirea cu aer este folosită frecvent pentru aplicațiile ITM-LAB în camere cu temperatură constantă și umiditate. Configurația finală ar trebui totuși confirmată pentru modelul și cerința specifică, nu presupusă doar din categoria produsului.
O cameră ambientală răcită cu apă se răcește mai repede?
Nu doar pentru că este răcit cu apă. Rata de rampă depinde de întregul sistem termic și de refrigerare și de condiția de testare. Comparați performanța încărcată, intervalul de temperatură și baza de măsurare pentru configurația efectivă a camerei.
O cameră de mediu răcită cu aer necesită HVAC?
Un condensator răcit cu aer eliberează căldură în mediul de instalare, așa că ar trebui luate în considerare ventilația camerei și capacitatea HVAC. Cerința efectivă a facilității depinde de camera selectată și de starea sa de funcționare.
O cameră răcită cu apă are nevoie întotdeauna de un răcitor dedicat?
Nu neapărat. Camera necesită apă de răcire care să îndeplinească condițiile specificate. În funcție de facilitate, aceasta poate proveni dintr-un circuit de apă adecvat, turn de răcire, răcitor sau alt sistem potrivit.
Poate volumul camerei să determine dacă am nevoie de răcire cu aer sau apă?
Nu. Volumul camerei contează, dar este doar o singură intrare. De asemenea, ar trebui luate în considerare tipul camerei, intervalul de temperatură, rata de rampă, DUT și sarcina instalațiilor, încălzirea sub tensiune, proiectarea refrigerării și condițiile facilității.
Există o temperatură la care fiecare cameră trebuie să treacă de la răcirea cu aer la răcirea cu apă?
Nu ar trebui aplicat niciun prag universal de temperatură în toate camerele de mediu. Diferite arhitecturi de camere și sisteme de refrigerare pot folosi soluții diferite. Selectați metoda de răcire din configurația efectivă a camerei și sarcinile de operare necesare.
Nu ești sigur care metodă de răcire se potrivește testului tău?
Nutrebuie să alegi mai întâi răcirea cu aer sau cu apă.
Spune-i ITM-LAB ce trebuie să facă de fapt camera.
Pentru o configurație inițială, trimiteți-ne:
Intervalul necesar de temperatură
Rata de rampă sau de tranziție
Dimensiunile și greutatea DUT
Greutatea fixului, dacă este cazul
Generarea de căldură DUT, dacă este alimentată
Spațiu de lucru obligatoriu
Numărul de camere planificate
Apa de răcire disponibilă, dacă este cunoscută
Standardul de testare aplicabil sau specificația clientului
ITM-LAB poate revizui împreună profilul de testare, sarcina DUT, performanța necesară și condițiile de instalare, apoi poate configura camera și metoda de răcire adecvate în funcție de cerință.
Nu ești sigur de debitul apei de răcire sau de capacitatea sistemului HVAC?
Trimite ce știi. Putem identifica ce mai trebuie confirmat.
CTA primar
CTA secundară
Încarcă specificația testului
tău