Un eșantion de cauciuc atinge o compresie de 25% la 600 N. Altul necesită 1,4 kN pentru a atinge aceeași deflecție.
Care cauciuc este mai bun?
Numărul mai mare nu răspunde singur la această întrebare.
Pentru o etanșare, poate fi necesar un compus relativ flexibil pentru a se conforma suprafețelor de împerechere. Un suport din cauciuc sau un component de control al vibrațiilor poate avea nevoie de un răspuns mult mai rigid pentru a limita mișcarea sub sarcină. Ceea ce contează este dacă materialul oferă comportamentul de compresie potrivit pentru aplicație.
Aceasta este problema pe care ASTM D575 este concepută să o investigheze.
ASTM D575-91(2024), Metode standard de testare pentru proprietățile cauciucului în compresie, oferă două proceduri pentru determinarea caracteristicilor de compresie-deflecție ale compușilor de cauciuc. În loc să trateze compresia ca pe un simplu test de "forță maximă înainte de cedare", examinează relația dintre forță și deformare.
Pentru un inginer de testare, însă, cunoașterea numărului standard este doar începutul. Geometria probelor, alinierea plăcilor, rata de testare, intervalul forțelor și chiar modul în care este măsurată deplasarea pot influența rezultatul.
Acest ghid analizează aceste detalii — și modul în care acestea influențează configurarea unei mașini universale de testare pentru testarea compresiei cauciucului.
Ce îți spune de fapt ASTM D575
ASTM D575 este în principal un test comparativ pentru rigiditatea materialelor de cauciuc în timpul compresiunii.
Relația sa de bază de inginerie este simplă:
Forțează ↔ Deflecția
O modalitate de a folosi această relație este să comprimi o probă cu o cantitate definită și să măsori forța necesară. O altă metodă este aplicarea forțelor definite și măsurarea cantității de deviere a probei.
Aceasta face ca ASTM D575 să fie utilă atunci când se compară compușii de cauciuc destinate utilizării compresivii, cum ar fi materialele de etanșare, plăcuțele elastomerice, suporturile și alte componente unde deformarea sub sarcină contează.
Este important să înțelegi ce nu îți spune standardul.
O valoare mai mare a forței nu este automat un rezultat mai bun, iar ASTM D575 nu este doar un test al cantității de compresie pe care o probă poate supraviețui înainte de o cedare catastrofală.
Este o modalitate de a caracteriza răspunsul de compresie al materialului în condiții controlate.
Standardul acoperă compuși de cauciuc în afară de materialele clasificate în mod normal ca cauciuc dur sau cauciuc burete. Dacă evaluezi o garnitură finisată, un component turnat, spumă sau un produs din cauciuc celular, verifică mai întâi dacă ASTM D575 este metoda potrivită sau dacă se aplică o specificație specifică produsului.
>
ASTM D575 Metoda A vs Metoda B
ASTM D575 conține două proceduri. Investighează același comportament general al materialelor din direcții diferite.
Cel mai simplu mod de a înțelege diferența este să întrebi:
Ce se controlează în timpul testului?
Metoda A: setează deflexia, măsoară forța
În Metoda A, se aplică o deflexiune predeterminată probei cilindrice de cauciuc și forța corespunzătoare este înregistrată.
Să presupunem că cerința cere răspunsul la o compresie definită. Mașina de testare mută placa de compresie până când se atinge deformația, iar forța necesară pentru a o atinge devine măsurarea importantă.
Întrebarea practică este:
Câtă forță necesită acest cauciuc pentru a atinge deviația specificată?
Dacă două probe au geometrie echivalentă și sunt testate în aceleași condiții, cel care necesită o forță mai mare la acea deviere are un răspuns la compresie mai rigid.
Metoda B: Aplicarea forțelor definite, măsurarea deflecției
Method B inversează logica.
Se aplică forțe minore și majore predeterminate, iar devierea rezultată este măsurată.
Întrebarea practică devine:
Cât de mult se deformează acest cauciuc sub sarcina compresivă specificată?
Această distincție contează atunci când se configurează sistemul de testare. Metoda B nu este doar o chestiune de a acționa capul transversal până când o valoare a forței apare pentru scurt timp pe ecran. Forța trebuie controlată conform cerințelor procedurii, în timp ce deviația este determinată.
Pentru un material viscoelastic, cum ar fi cauciucul, menținerea unei forțe este o parte semnificativă a testului. Specimenul poate continua să răspundă cât timp încărcătura este ținută.
O mașină care poate atinge forța necesară nu este, prin urmare, configurată automat bine pentru un test de cauciuc controlat de forță. Stabilitatea controlului contează și ea.
| Parametrul de testare | Metoda A | Metoda B |
|---|---|---|
| Variabilă controlată | Deflecție | Forțe predeterminate |
| Răspuns măsurat | Forța | Deflecție |
| Întrebare de inginerie | Câtă forță este necesară pentru această deformare? | Câtă deformare are loc sub această sarcină? |
| Considerarea mașinilor | Deplasarea și măsurarea forțelor | Controlul forței, stabilitatea menținerii și măsurarea deflecției |
Folosește metoda cerută de specificația aplicabilă. Nu alege Metoda A sau Metoda B doar pentru că una este mai ușor de programat.
Cum să citești o curbă de forță de compresie-deflecție a cauciucului
O singură valoare a forței este utilă, dar curba completă spune o poveste mai bună.
Diagramează forța de compresie pe axa verticală și deviația—sau compresia procentuală—pe axa orizontală.
Acum imaginează-ți două specimene echivalente.
La compresie de 25%:
Cauciuc A = 600 N
Cauciuc B = 1.400 N
Rubber B arată un răspuns de compresie mai rigid în acel moment.
Acea concluzie este valabilă doar dacă comparația este cu adevărat similară. Geometria probei, condiționarea, rata de testare și alte condiții relevante trebuie să fie comparabile.
Forma curbei merită, de asemenea, atenție.
Aproape de începutul unui test de compresie, sistemul stabilește contactul și plasează proba între plăci. După contact stabil, curba reflectă răspunsul principal de compresie al probei. La deformații mai mari, forța poate crește mult mai rapid.
Acesta este unul dintre motivele pentru care o curbă de compresie nu ar trebui tratată ca și cum fiecare milimetru de mișcare a capului încrucișat ar reprezenta un comportament identic al materialului.
>
Cauciucul nu devine pur și simplu mai scurt
Pune un cilindru de cauciuc între două plăci și apasă în jos. Înălțimea sa scade — dar materialul vrea să se miște și spre exterior.
Specimenul se umflă lateral.
Asta înseamnă că răspunsul măsurat la compresie este influențat nu doar de compusul de cauciuc, ci și de geometria probei și modul în care suprafețele sale sunt constrânse.
Un exemplar subțire și lat nu se comportă neapărat ca un exemplar înalt și îngust făcut exact din același compus.
De aceea este periculos să tratezi o forță de compresie precum "1.2 kN" ca o proprietate materială independentă.
Schimbă diametrul sau grosimea și poți modifica forța necesară pentru a atinge același procentaj nominal de compresie.
În ingineria elastomerilor, acest comportament este adesea discutat în termeni de geometrie sau factor de formă: în linii mari, relația dintre suprafața încărcată și suprafața disponibilă pentru ca cauciucul să se umfle.
Lecția practică este mai importantă decât terminologia:
Același compus de cauciuc + geometria diferită a probei poate produce un răspuns de compresie diferit.
Asta are două consecințe practice.
În primul rând, geometria probelor trebuie să rămână consistentă atunci când se compară materialele sau loturile de producție.
În al doilea rând, placa de compresie ar trebui dimensionată pentru ceea ce se întâmplă în timpul încărcării, nu doar pentru dimensiunile probei înainte de începerea testului.
O placă care abia acoperă specimenul original poate deveni o alegere proastă odată ce cauciucul începe să se umfle.
>
De unde începe de fapt compresia?
Sună ca o întrebare simplă până nu testezi un cauciuc foarte moale.
Când devine înălțimea probei înălțimea de referință?
Este atunci când placa superioară pare să atingă specimenul? Când celula de sarcină detectează prima dată forța? Sau după ce a fost stabilită o condiție definită de așezare?
Dacă punctul zero este setat înainte de contactul complet, înălțimea aparentă a probei poate fi prea mare. Dacă se aplică mai întâi o preîncărcare excesivă, o probă moale poate fi deja comprimată înainte ca testul să fie considerat început.
Acea eroare urmează apoi fiecărui calcul de deviere procentuală bazat pe înălțimea inițială.
Considerăm un exemplar cu o înălțime originală de 12 mm.
O compresie nominală de 25% corespunde cu:
12 mm × 25% = 3 mm
Dacă înălțimea de referință este stabilită greșit, mișcarea comandată de 3 mm nu mai reprezintă procentul intenționat din înălțimea efectivă a probei.
Procedura corectă de contact, așezare și referință ar trebui să provină astfel din metoda de testare aplicabilă, nu dintr-o preferință arbitrară a operatorului.
Pentru controlul calității de rutină, consistența dintre operatori și specimene este la fel de importantă.
De ce viteza testului poate schimba rezultatul
Cauciucul este viscoelastic.
Răspunsul său depinde nu doar de cât de mult este deformată, ci și de cât de repede apare deformarea.
Comprimă rapid aceeași probă și structura polimerului are mai puțin timp să răspundă. Comprimă-l mai încet și relaxarea poate apărea în timpul încărcării.
Forța măsurată se poate schimba astfel odată cu rata de testare.
Acest lucru contează atunci când un laborator compară compuși, furnizori sau loturi de producție. O diferență de forță nu este neapărat o diferență de material dacă probele au fost testate la rate diferite.
Regula utilă este simplă:
Nu comparați niciodată valorile compresiei cauciucului fără a verifica și geometria probei și condițiile de testare.
Rata de testare folosită pentru lucrările de conformitate ar trebui să urmeze procedura aplicabilă ASTM D575 și orice specificație guvernantă a clientului sau produsului.
Duritatea cauciucului și rigiditatea la compresie nu sunt aceeași proprietate
O altă greșeală frecventă este presupunerea că o valoare a durității Shore prezice rezultatul ASTM D575.
Nu face acest lucru direct.
Un test de durometru, cum ar fi ASTM D2240, măsoară un răspuns localizat la indentare. ASTM D575 examinează comportamentul de compresie-deflecție al unui eșantion întreg.
Aceasta din urmă este influențată de geometria probelor, zona încărcată, deformarea laterală și condiția de compresie definită.
Două compuși de cauciuc cu valori similare de duritate nu ar trebui să fie automat așteptați să producă curbe de forță-deflecție identice.
Această distincție devine deosebit de importantă atunci când un desen specifică o proprietate, în timp ce designul efectiv al componentei depinde de alta.
O etanșare poate necesita o duritate specificată pentru controlul materialului, dar necesită totuși un comportament de compresie separat pentru a asigura sarcina corectă de etanșare.
ASTM D575 vs ASTM D395: Răspunsul la compresie nu este setat de compresie
Aceste teste răspund la diferite întrebări inginerești.
ASTM D575 întreabă:
Cât de puternic rezistă cauciucul la deformare în timp ce este comprimat?
testarea setului de compresie întreabă:
Câtă deformare permanentă rămâne după o expunere și recuperare la compresie definită?
Consideră un sigiliu.
Rigiditatea sa de compresie influențează forța generată atunci când etanșarea este instalată.
Setul său de compresie ajută la descrierea capacității sale de a se recupera după ce a fost menținut într-o stare comprimată.
Ambele pot conta pentru performanță, dar una nu poate înlocui cealaltă.
| Întrebare inginerească | Proprietate |
|---|---|
| Cum rezistă suprafața la adâncituri? | Duritatea cauciucului |
| Cât de puternic rezistă proba la compresie? | Comportamentul de compresie-deflecție |
| Câtă deformare permanentă rămâne după compresie și recuperare? | Set de compresie |
Acestea sunt aspecte legate de comportamentul cauciucului, nu măsurători interschimbabile.
Cum să efectuezi un test de compresie a cauciucului ASTM D575
O procedură de laborator conformă ar trebui să fie întotdeauna construită din ediția aplicabilă a ASTM D575 și orice cerințe suplimentare de produs sau client.
Din perspectiva echipamentului, munca începe înainte ca proba să intre în mașina de testare.
Începe prin a confirma dacă se aplică Metoda A sau Metoda B și identificarea geometriei probei. Intervalul de forțe așteptat, deformația necesară și metoda de măsurare ar trebui, de asemenea, cunoscute — sau cel puțin estimate — înainte de selectarea celulei de sarcină și a corpurilor de iluminat.
Măsoară specimenul după nevoie și stabilește condiția corectă de referință inițială.
Apoi, instalați plăci de compresie adecvate pentru probă și sarcina așteptată. Proba ar trebui să stea corect în raport cu axa de încărcare, iar sistemul ar trebui să ofere o suprafață suficientă a plăcilor pentru expansiunea laterală în timpul compresiei.
Pentru Metoda A, mașina aplică devierea specificată și înregistrează forța de deflecție.
Pentru Metoda B, se aplică secvența de forță specificată, iar deviația este determinată în condiția necesară de control al forței.
Ieșirea utilă este rareori doar "forță maximă". În funcție de cerință, raportul poate include forța la o deviere specificată, devierea la forța specificată, rezultatele individuale ale probelor, medii și curba completă forță-deflecție.
Când rezultatele sunt folosite pentru comparație, geometria probei și condițiile de test trebuie să rămână consistente.
Paralelism Platen: o mică eroare de configurare care poate distorsiona curba
Imaginează-ți placa superioară apropiindu-se de cauciuc într-un unghi ușor.
O parte contactează prima.
Proba începe să se deformeze local înainte ca partea opusă să fie complet angajată.
Mașina poate totuși produce o curbă de forță cu aspect neted, dar proba nu mai experimentează compresia axială uniformă dorită.
Posibilele consecințe includ umflare inegală, încărcare excentrică și repetabilitate slabă între probe.
Aceeași problemă apare atunci când proba este poziționată vizibil în afara axei de încărcare.
Din acest motiv, o configurație de compresie din cauciuc trebuie evaluată ca un lanț mecanic complet:
Load Cell → Fixture → Upper Platen → Specimen → Lower Platen
nu doar ca o mașină de testare cu suficientă capacitate de forță.
Acolo unde este necesar un paralelism mai strâns, o aranjare adecvată de auto-aliniere poate fi de asemenea considerată parte a proiectării corpului de iluminat.
>
Cursa capului încrucișat nu este întotdeauna aceeași cu deviația probei
Această distincție contează atunci când acuratețea deplasării devine importantă.
Mașina de testare știe cât de departe s-a deplasat crosshead-ul său. Asta nu înseamnă neapărat că specimenul de cauciuc s-a deformat exact la aceeași cantitate.
Mișcarea măsurată a capetelor poate include conformitatea în alte părți ale sistemului de testare.
Conceptual:
Mișcarea capului transversal = Deformarea probei + Conformitatea sistemului
Ia un exemplu pur ilustrativ.
Să presupunem că mașina raportează:
mișcarea capului transversal de 3,00 mm
în timp ce sistemul de aparat și sistemul de instalații contribuie:
0,12 mm de deplasament sub sarcină
Ar fi incorect să presupunem automat că cauciucul însuși s-a comprimat exact cu 3,00 mm.
Aceste cifre sunt doar un exemplu; conformitatea reală depinde de mașină, fixatură și forța aplicată.
Pentru lucrări de rutină conform ASTM D575, deplasarea capului transversal poate fi potrivită atunci când este folosită conform procedurii necesare. Acolo unde este necesară o măsurătoare mai precisă a deflecției probei, măsurarea directă a deplasării mai aproape de plăcile de compresie poate reduce influența conformității mașinilor.
Acest lucru devine din ce în ce mai relevant atunci când deformarea țintă este mică în raport cu conformitatea întregului sistem de testare.
Șase erori comune de testare ASTM D575
Unele probleme sunt evidente. Alții pot produce cifre perfect credibile, reducând totuși calitatea testului.
1. Supradimensionarea intervalului de măsurare a forței
Un exemplar care se așteaptă să atingă un vârf de câteva sute de newtoni nu ar trebui să fie asociat automat cu cea mai mare celulă de sarcină disponibilă doar pentru că cadrul o poate accepta.
Alege intervalul de măsurare a forței în jurul testului propriu-zis.
2. Pornind de la înălțimea de referință greșită
Detectarea slabă a contactelor sau forța excesivă de așezare pot schimba punctul efectiv de pornire pentru compresia procentuală.
3. Ignorarea alinierii Platen
Contactul unghiular schimbă modul în care proba începe să se deformeze și poate reduce repetabilitatea.
4. Compararea diferitelor geometrii ale specimenelor ca și cum ar fi echivalente
Geometria cauciucului influențează deformarea laterală și răspunsul măsurat la compresie.
5. Modificarea ratei de testare între probe
Deoarece cauciucul este viscoelastic, diferențele de rată pot apărea ca diferențe de material.
6. Presupunând că deplasarea capului transversal este egală cu deformarea exactă a probei
La sarcini mai mari sau toleranțe de deplasare mai stricte, conformitatea sistemului poate deveni semnificativă.
>
mașină universală de testare?
>"ASTM D575 testare machine" nu oferă suficiente informații pentru a alege o capacitate a mașinii.
Standardul descrie metoda de testare. Nu îți spune dacă proba ta are nevoie de 300 N, 3 kN sau 18 kN.
Considerați trei aplicații ipotetice.
Application A — Forță de vârf așteptată: 300 N
Un laborator testează specimene de cauciuc relativ moale și mici. Alegerea unui sistem de măsurare a forței cu capacitate foarte mare doar pentru că "mai mare este mai sigur" poate fi contraproductivă.
Aplicația B — Forța Maximă Așteptată: 3 kN
Cerința rămâne într-un interval de compresie relativ scăzut, dar mașina, celula de sarcină și plăcile trebuie să susțină testul complet cu capacitate adecvată.
Aplicația C — Forța de vârf așteptată: 18 kN
Un cadru de 5 kN nu poate efectua testul doar pentru că este capabil în principiu de testare de compresie în stil ASTM D575. Este necesar un sistem cu capacitate mai mare.
Principiul ingineresc este:
Capacitatea necesită spațiu aerian adecvat, dar o capacitate mai mare nu înseamnă automat o măsurare mai bună.
Dacă forța așteptată este necunoscută, materialul probei, geometria și compresia necesară oferă un punct de plecare mult mai bun decât doar numărul ASTM.
Alegerea celulei de sarcină pentru testarea compresiunii cauciucului
Capacitatea mașinii și capacitatea celulei de încărcare sunt legate, dar nu reprezintă aceeași decizie.
Să presupunem că un cadru poate atinge 5 kN.
Asta nu înseamnă că fiecare probă ar trebui testată automat cu aceeași gamă de forță de 5 kN.
Forța de lucru așteptată trebuie luată în considerare la selectarea celulei de sarcină, astfel încât sistemul de măsurare să fie adecvat forțelor care vor apărea efectiv.
O secvență de selecție mai bună este:
Forța Estimată a Probei → Intervalul Celulei de Sarcină → Capacitatea Cadrului
Dacă laboratorul trebuie să testeze atât elastomeri foarte moi, cât și probe mult mai rigide, ar putea fi luate în considerare mai multe intervale de forță, în loc să se compromită toate testele în jurul unei configurații supradimensionate.
Plăcile de compresie necesită mai mult decât diametrul potrivit
Selecția Platen începe de obicei cu dimensiunile specimenului, dar nu ar trebui să se oprească aici.
Dispozitivul trebuie să acomodeze proba încărcată, proeminența laterală, forța maximă așteptată, spațiul disponibil de testare și alinierea necesară.
Pentru cauciuc, geometria încărcată poate conta mai mult decât fotografia descărcată.
Dacă o probă începe de la un diametru de 29 mm, alegerea unei plăci doar pentru că este puțin mai mare decât 29 mm ratează esențialul.
Specimenul se poate răspândi considerabil pe măsură ce compresia crește.
Lăsați marginea practică pentru deformarea propriu-zisă.
RS-8010A sau RS-8000 pentru testarea ASTM D575?
Odată ce intervalul de forțe așteptat este cunoscut, selecția mașinii devine mult mai ușoară.
Pentru aplicațiile de compresie a cauciucului cu forță redusă, the >ITM-LAB RS-8010A poate fi configurat de la 50 N până la 5 kN.
Pentru cerințe de forță mai mari, <a href="https://www.itm-lab.com/product/servo-control-tensile-testing-machine-rs-8000.html" target="_blank" rel="noopener">RS-8000 acoperă configurații de la 10 kN la 50 kN.
Niciunul dintre modele nu trebuie selectat doar pentru că cererea de achiziție spune "ASTM D575."
| Factor de selecție | RS-8010A | RS-8000 |
|---|---|---|
| Raza de acțiune | 50 N–5 kN | 10–50 kN |
| Specimene de cauciuc cu forță mai mică | Domeniul principal de aplicare | De obicei inutil |
| Specimene cu forță mai mare | Limitat de configurație | Mai potrivit |
| Plăci de compresie | Configurabil | Configurabil |
| Înregistrare prin forță-deviere | Da | Da |
| Configurația finală | Pe baza probei și a testului | Pe baza probei și a testului |
Mașina ar trebui să se încadreze în intervalul de testare de lucru, nu doar să aibă o capacitate mai mare decât vârful așteptat.
Exemplu rezolvat: Configurarea unui test de compresie de cauciuc
Considerați un client care testează un compus de garnitură din cauciuc.
Specimenul este aproximativ:
diametru de 29 mm × grosime de 12,5 mm
Ținta este:
compresie 25%
iar forța de vârf estimată este:
aproximativ 800 N
Aceste valori reprezintă un exemplu de selecție a echipamentului, nu cerințele ASTM D575.
Deformarea specimenului țintă este:
12,5 mm × 25% = 3,125 mm
Așadar, sistemul trebuie să controleze și să măsoare aproximativ 3,1 mm de compresie în condiția de testare definită.
Forța estimată este sub 1 kN. Aceasta indică o configurație UTM cu forță mai mică, în loc să treacă automat la un sistem de 50 kN.
Urmează fixture-ul.
Platenul ar trebui să acomodeze exemplarul în timp ce permite umflarea laterală. Capacitatea sa trebuie să depășească forța de testare așteptată, iar alinierea trebuie să susțină compresie repetabilă.
Pentru acest exemplu, un RS-8010A configurat cu o celulă de sarcină adecvat și plăci de compresie adecvate ar fi un punct de plecare logic.
Totuși, dacă schimbi o variabilă, răspunsul se poate schimba.
Dacă proba devine mult mai mare, compusul devine substanțial mai rigid sau compresia necesară împinge forța așteptată dincolo de intervalul selectat al sistemului, configurația mașinii trebuie reconsiderată.
De aceea datele despre specimen ar trebui să fie înaintea citației.
Ce avem nevoie pentru a configura sistemul tău de testare ASTM D575
O cerere care spune doar:
>"Vă rugăm să citați o mașină de testare ASTM D575."
lasă majoritatea întrebărilor importante de inginerie fără răspuns.
Pentru o citare utilă, trimiteți cât mai multe informații de mai multe aveți:
| Informații | Ce să trimiți |
|---|---|
| Material | EPDM / NBR / silicon / altele |
| Geometria probelor | Diametrul × grosimea sau desenul |
| Metoda ASTM D575 | Metoda A / Metoda B / nu sunt sigur |
| Compresia țintei | % sau mm |
| Forța maximă așteptată | N sau kN, dacă este cunoscut |
| Viteza testului | Dacă este specificat |
| Volumul testului | Teste pe zi |
| Alte cerințe | Specificațiile clientului / metoda internă |
| Informații despre exemplu | Fotografie sau desen |
Nu știți forța așteptată?
Asta este comun în etapa de selecție a echipamentului.
Trimite mai întâi materialul, dimensiunile probei, compresia țintei și cerințele de testare. Acestea oferă o bază practică pentru definirea celulei de încărcare, a plăcilor și a configurației mașinii.
Întrebări frecvente
La ce folosește ASTM D575?
ASTM D575 este folosit pentru a determina și compara caracteristicile de compresie-deflecție ale compușilor de cauciuc. Este deosebit de utilă atunci când rigiditatea la compresie contează pentru aplicația materialului dorit.
Care este versiunea actuală a ASTM D575?
Lista actuală ASTM este ASTM D575-91(2024), Metode standard de testare pentru proprietățile cauciucului în compresie. Confirmă întotdeauna ediția cerută de client, laborator sau contract înainte de testare.
Care este diferența dintre ASTM D575 Metoda A și Metoda B?
Metoda A aplică o deviere prestabilită și înregistrează forța rezultată.
Metoda B aplică forțe minore și majore predeterminate și măsoară deflecția. Porțiunea sa controlată de forță face ca menținerea stabilă a forței să fie o considerație importantă pentru sistemul de testare.
Este ASTM D575 un test de rezistență la compresie?
Nu în sensul obișnuit de a încărca o probă până la o cedare catastrofală prin compresie.
ASTM D575 se ocupă în principal de comportamentul compresiune-deflecție și rigiditatea comparativă.
Duritatea cauciucului este aceeași cu rigiditatea la compresie?
Nu. Testarea durității măsoară un răspuns localizat la indentare. Rigiditatea la compresie descrie răspunsul probei la deformarea compresivă și este, de asemenea, influențată de geometria probei și de condițiile de testare.
EsteASTM D575 același cu setul de compresie ASTM D395?
Nu. ASTM D575 examinează comportamentul de compresie-deflecție în timpul încărcării. ASTM D395 abordează deformarea permanentă după ce o probă de cauciuc a fost comprimată în condiții definite și lăsată să se recupereze.
Pot folosi deplasarea capului transversal pentru ASTM D575?
Deplasarea capului transversal poate fi potrivită pentru testarea ASTM D575. Pentru aplicațiile care necesită o măsurare mai precisă a deflexiunii probei, măsurarea directă a deplasării mai aproape de plăci poate ajuta la reducerea influenței conformității mașinilor și a instalațiilor.
Ce celulă de sarcină ar trebui să folosesc pentru ASTM D575?
Alege celula de sarcină în funcție de forța de lucru așteptată a probei, în loc să selectezi una doar din capacitatea maximă a mașinii.
Dacă forța așteptată este necunoscută, începe cu tipul de cauciuc, dimensiunile probei și compresia țintei.
Poate o mașină universală de testare de 5 kN să efectueze ASTM D575?
Da, cu condiția ca forța așteptată, cerințele de fixare și intervalul de măsurare să se potrivească în sistemul configurat.
Unele aplicații ASTM D575 necesită mult mai puțin de 5 kN, în timp ce altele pot depăși această capacitate.
Ce dimensiune de placă de compresie am nevoie?
Placa ar trebui să acomodeze proba pe toată durata compresiei necesare, nu doar diametrul sau lățimea inițială. Cauciucul poate umfla lateral pe măsură ce este comprimat, așa că geometria încărcată trebuie luată în considerare atunci când se selectează dimensiunea plăcii.
Configurează testul de compresie din cauciuc în jurul probei
Nu există o singură "mașină ASTM D575" potrivită pentru fiecare compus de cauciuc.
O probă mică, flexibilă, care generează câteva sute de newtoni, iar una mai mare, mai rigidă, generând zeci de kilonewtoni, poate urma același standard de test, dar necesită intervale de forță, plăci și cadre de mașină foarte diferite.
Începe cu testul.
Ce material testezi?
Care sunt dimensiunile specimenului?
Cât de mult trebuie comprimat?
Metoda A sau Metoda B?
Ce forță te aștepți, dacă este cunoscută?
De acolo, celula de sarcină, plăcile de compresie, măsurarea deplasării și capacitatea UTM pot fi configurate în funcție de cerința reală.
Pentru aplicații cu forță redusă, ITM-LAB oferă RS-8010A, 50 N–5 kN.
Pentru cerințe de forță mai mari, ținta RS-8000, 10–50 kN oferă capacitate suplimentară.
